Protecția consumatorului

In cadrul politicilor de protectie sociala promovate de orice stat, politica privind consumatorul este o politica de sine statatoare cu obiective, prioritati si instrumente proprii, bine integrata celorlalte politici ale statului.

Crearea unor zone libere (cum este Comunitatea Europeana), fac din comertul dintre state un element decisiv al economiei mondiale. Protectia consumatorilor in relatie cu comertul international are o importanta majora si un impact semnificativ legat de capacitatea de armonizare a legislatiei in domeniul protectiei consumatorilor care influenteaza succesul acordurilor de liber schimb intre natiuni.

CONCEPTUL DE CONSUMATOR

In general cand se vorbeste despre consumator, se face referire la o persoana fizica ce consuma in scop particular si neprofesional, produse si servicii oferite pe piata de producatori, distribuitori-vanzatori si furnizori. Aceasta definitie evidentiaza trei caracteristici principale:

- Politica si dreptul consumatorului privite din perspectiva larga implica toate categoriile de bunuri si servicii,si se refera la toti agentii economici care intervin in productia si/sau circulatia bunurilor si serviciilor, indiferent de stadiul circulatiei acestora

- Notiunea de consumator inteleasa in contextul in care consumatorul nu este perceput doar ca individ sau partener in schimburi comerciale de marfuri ci si ca reprezentant al unor interese colective alaturi de ceilalti indivizi care formeaza grupul consumatorilor

- Conceptul de consumator este un concept unic dar difuz in sensul ca statutul de consumator este valabil pentru fiecare dintre noi, dar grupul consumatorilor este prin natura lui eterogen. De exemplu consumatorul nu actioneaza in procesul de consum ca un producator, dar producatorul este in acelasi timp consumator.

Conceptul de consumator trebuie sa fie considerat in contextul sferei consumului si sa fie analizat de teoria economica care ofera posibilitatea intelegerii locului pe care il ocupa si rolul pe care il joaca pe piata, consumatorul.

In conditiile dezvoltarii unui sistem de consum bazat pe productia si promovarea unui numar mare de bunuri si servicii, implementarea unei politici destinate sa promoveze interesele consumatorilor se bazeaza pe considerente de natura economica si sociala.

In legislatia romaneasca, consumatorul este definit ca o persoana fizica ce dobandeste, utilizeaza sau consuma ca destinatar final, produse obtinute de la agentii economici sau care beneficiaza de servicii prestate de acestia.

Ca latura importanta a politicii sociale promovate de o societate democratica, protectia consumatorilor reprezinta “un ansamblu de dispozitii privind initiativa publica sau privata, destinat a asigura si ameliora continuu respectarea intereselor consumatorilor”.

LEGISLATIE

Implicare puterii publice in procesul de protectie al consumatorilor se concretizeaza in 2 mari categorii de actiuni

- Asigurarea unei legislatii care sa raspunda corespunzator necesitatilor generate de asigurarea protectie consumatorului

- Organizarea unor institutii de specialitate care sa vegheze asupra protectiei consumatorului

In ceea ce priveste legislatia pe care o implica organizarea procesului de protectie al consumatorilor consemnam faptul ca puterea legislativa, guvernul fiecarei tari are obligatia de a emite legi si respectiv, diferite acte normative, care sa reglementeze corespunzator suita de aspecte si tipul de relatii ce pot lua nastere in procesul de vanzare – cumparare.

In legatura cu acest prim si important aspect (al programului de protectie a consumatorului), se impune a sublinia de la inceput ca practica judiciara a ajuns la concluzia potrivit careia in fond justitionarea actelor de prejudiciere a consumatorilor, antreneaza un drept reparatoriu. Or, intr-o asemenea acceptiune, pentru rezolvarea cauzelor respective se poate apela la aplicarea principiilor generale ale codului civil, iar pentru stabilirea sanctiunilor fata de eventualele infractiuni in domeniul respectiv se recurge la prevederile dreptului penal. Totusi viata a demonstrat ca date fiind sistemele concurentiale, complexitatea fenomenelor care caracterizeaza relatiile ofertant – cumparator si modul concret de adjudecare a produselor, se impune construirea unei jurisprudente in domeniul protectiei consumatorului, jurisprudenta care sa aiba in vedere realitati concrete din fiecare tara, principiile de drept si practica juridica din tarile respective, cat si o serie de prevederi ale acordurilor si conventiilor internationale in materie de drept, practici comerciale si protectie a consumatorilor.